Selecţia observaţională

Ce-i aia selecţie observaţională?
E o particularitate a minţii omeneşti prin care se bagă mult mai mult în seamă evenimentele extraordinare, deci excepţiile (coincidenţele, ex: vindecările în urma unor ritualuri) decât regulile (ex: faptul că multe alte persoane tratate cu aceeaşi metodă magică nu s-au vindecat).

Care-i problema cu ea?
Păăăăi, problema e destul de evidentă: selectând (de cele mai multe ori inconştient) doar acele informaţii care îţi convin, rămâi cu o imagine distorsionată asupra realităţii.

Poţi ajunge să decazi de la gândire raţională la gândire magică, şi să crezi în noţiuni gen noroc/ghinion, în false minuni (vindecări la Lourdes, tratamente naturiste, homeopatie), în pseudoştiinţe (astrologie), etc.
Dacă asta nu ţi se pare o problemă, atunci ai o problemă! *

Un exemplu amuzant întâlnit recent e al unui amic care avea nişte “semne” pe piele în poziţii asemănătoare poziţiilor celor 3 mari piramide din Giza. Asta, credea el, e un semn divin…
Dar cine a spus că anumite evenimente rare (ex: aranjarea semnelor în respectiva conformaţie) n-au voie să aibă loc?
Sunt rare, da, sunt coincidenţe, dar nu sunt cenzurate de natură, de fapt legea numerelor mari le obligă să apară eventual!
Unele evenimente rare au o însemnătate specială pentru observatorul uman, dar asta nu înseamnă că apariţia unui eveniment semnificativ pentru om e altceva decât o banalitate pentru Univers.

*Desigur, poţi aplica un Pariul al lui Pascal (trage-n tufiş că nu ştii de unde sare iepurele), nu te împiedică nimeni, însă dacă întâmplător găseşti un iepure mort când tragi orbeşte, nu te lăuda cu poveşti vânătoreşti
Eu personal n-aş apela nici în situaţii de criză (boli incurabile) la metode fantomă (medicină alternativă, rugăciune).